Primăria Municipiului Călărași

Călărași este municipiul de reședință al județului cu același nume, fiind și cel mai mare centru urban din județ. La nivelul anului 2020, populația municipiului Călărași reprezenta 24,48% din totalul populației la nivel de județ. Municipiul Călărași este încadrat conform Legii 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a IV-a - Rețeaua de localități, în rândul celor 81 de localități urbane de rang II, cu o populație de peste 70.000 locuitori. Lichireștiul (prima denumire a municipiului Călărași) este menționat pentru prima dată în anul 1700, populația sa fiind reprezentată de oameni liberi care se ocupau cu agricultura și creșterea animalelor, români și un număr mic de bulgari și turci. Pe harta din 1700 Lichireștiul este menționat ca un sat mare, iar pe harta austriacă din 1791, localitatea apare consemnată sub numele de „Călărași sau Lichirești”. Municipiul Călărași este amplasat în partea de Sud-Est a județului Călărași, parte a Regiunii de dezvoltare a României Sud-Muntenia. Punctele extreme ale municipiului sunt cuprinse între coordonatele 44°12’ longitudine nordică, respectiv 27°18’ latitudine estică, iar altidudinea medie este de 13m deasupra nivelului mării.
Municipiul reședință a județului Călărași se află la o distanță de 120 km de capitala României, București, la 144 km de Constanța și la 25 de km de Drajna (Autostrada Soarelui), situându-se la intersecția drumurilor naționale DN3, DN21 și DN3B.
De asemenea, municipiul Călărași, port fluvial situat pe malul stâng al Borcei, este localizat întro zonă transfrontalieră cu Bulgaria, cu perspective de dezvoltare a circulației fluviale și terestre către Estul Europei Centrale și Peninsula Balcanică.
Principalele trasee rutiere pentru accesul în municipiul Călărași sunt următoarele:
- E81 (A2): Constanța – Călărași
- E81 (A2) și DN3 (DN3D): București – Călărași
- DN3 și DN3B: Silistra – Călărași.
Municipiul Călărași este punctul de intersecție a Luncăi Călărașului cu Balta Borcei și Câmpul Călărașiului. Clima județului Călărași este de tip temperat-continental cu regim omogen, existând uniformități ale reliefului de câmpie, caracterizată prin veri foarte calde, cu precipitații reduse, ce cad mai ales sub formă de averse și prin ierni relativ reci, marcate uneori cu viscole puternice, dar și de frecvente perioade de încălzire, provocând discontinuități. În extremitatea sudică a județului se individualizează topoclimatul specific Luncii Dunării, cu veri mai calde și ierni mai blânde decât în restul câmpiei.
Clima este de tip temperat-continental cu regim omogen, existând uniformități ale reliefului de câmpie, caracterizată prin veri foarte calde, cu precipitații reduse, ce cad mai ales sub formă de averse și prin ierni relativ reci, marcate uneori cu viscole puternice, dar și de frecvente perioade de încălzire, provocând discontinuități.
Municipiul Călărași este situat între două zone de vegetație , stepă și baltă. Vegetația prezentă este cea specifică zonei de stepă (pajiști și islazuri comunale), însă, se întâlnesc și zone cu vegetație forestieră, de mlaștină, acvatică (stuf, nufăr, vâsc de apă, specii ierboase etc.) și vegetație de bălți (specii mezofile, higrofile, care se dezvoltă în condiții de mare umiditate).
Fauna sălbatică este bogată în specii cinegetice, reprezentate de mistreț, iepure, căprior, cerb, vulpi, porumbei, turturele, guguștuci, prepelițe, grauri, sturzi, cicocârlii, gâște, gârlișe, rațe, lișițe, găinușe de baltă, sitari etc. În zona ariei protejare Iezer-Călărași se întâlnesc viezuri, lutre, cârtițe, popândăi, șobolani de apă, broaște țestoase, specii caracterice zonei umede. Fauna acvatică din lacurile și din apele curgătoare din apropierea acestuia, este reprezentată de caras, crap, novac, șalău, știucă, somn, sturion și scrumbie de Dunăre.
Balta Borcea , cunoscută și sub numele de Balta Ialomiței, are o suprafață de 831,3 km2 , cu o lungime de 94 km, între orașele Călărași și Hârșova și o lățime cuprinsă între 4 și 12,5 km. Denumirea de baltă se trage de la vechile serii de mlaștini, lacuri și bălți din care aceasta era formată. În prezent, balta este utilizată în scop agricol (doar pe margini forestiere).
Solul este în strânsă legătură cu relieful, dat fiind faptul că pe teritoriul municipiului Călărași sunt caracteristice zonele de stepă și silvostepă, predominante fiind solurile de tip cernoziomuri (soluri foarte bune pentru obținerea producțiilor agricole) și soluri aluvionare, ce prezintă o fertilitate ridicată, încurajând practicarea agriculturii pe suprafețe întinse, cu precădere a culturilor de cereale. În zona de luncă sunt întâlnite solurile sărate, nisipuri și loviști, soluri loessoide, pe care culturile agricole sunt mai slab productive.
Subsolul : depozitele calcaroase Barreniene din zona Călărași, situate la adâncimi de 180 – 5.530 m litologic, sunt reprezentate de calcare fisurate și calcare dolomitice. Straturile de nisip și pietriș cunoscute sub numele de „Stratele de Frătești” constituie principala rocă acviferă.